Se afișează postările cu eticheta bacalaureat 2012. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bacalaureat 2012. Afișați toate postările

luni, 2 iulie 2012

Bacalaureat 2012 - subiecte rezolvate, limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

 Citeşte următorul text:
Mergând într-o zi acolo cu Pantazi, către amiazi, dădeam de o tânără, nouă necunoscută (...). La intrarea noastră, ridicând capul, roși până în albul ochilor. Văzui atunci pe Pantazi, palid ca un mort, ducându-și mâna la inimă: "Doamne, îl auzii, șoptind, cum îi seamănă!"
Făceam astfel cunoștința "duduii" Ilinca Arnoteanu. Știam că mai era o fată, cea mai mică, pe care o luase din leagăn să o crească o soră a maioresei, de la Piatra-Neamț, văduvă cu dare de mână și fără copii. Cei șaisprezece ani ai Ilincăi se depănaseră alintați în pacea acelui romantic ținut cu zări tainice ce trebuise să le fi amintit bunilor cavaleri de la cari i se trage numirea, dulcea lor Suabie. Porecla de "nemțoaică" ce Mima îi dase acestei surori "noi" i se potrivea nu numai din pricina locului de unde venea, dar și a înfățișării. Blajinul soare moldovenesc îi cruțase poleiala stinsă a cosițelor și albeața sidefie a pielei, aproape nefirești amândouă(...). Părinții erau cum nu se putea mai mândri de dânsa(...);  Ilinca fusese întotdeauna premianta întâia și se pregătea să treacă două clase într-un an (...).
Primisem s-o ajut să-și revadă câteva "materii" la cari se credea mai slabă. Între timp, mai vorbind și de una-alta, m-a uimit cât de cuminte cap avea, ce sănătos judeca și limpede. Spunându-i odată ce rar e să găsești pe cineva care să învețe ca dânsa numai de plăcere, îmi observă că ea învăța cu plăcere, dar de nevoie, ca să aibă o meserie. Cum, dar nu avea să fie bogată? se știa doar că era singura moștenitoare a mătușii sale (...). Chiar așa, dar averea, pe lângă că se poate pierde, nu e o piedică la o meserie; dimpotrivă. - Cu numele ei? - De ce nu? a lucra nu e o rușine; munca înnobilează. Tocmai, cu numele ei (...) avea să fie mai prețuită și mai respectată; respectată: lucrul la care ținea mai mult ca la orice. Numele ei, știa bine ce i se datora și ce-i datora: prestigiul lui, viu încă, i se revelase înainte de a-l cunoaște. (...) Da, marele nume de dregători, de cărturari și de ctitori, ea avea să-l poarte cu demnitate; destul se întrecuseră să-l păteze surorile ei.
                            (Mateiu I. Caragiale - Craii de Curtea-Veche)

1. pacea - tihna, liniştea; a uimit -  a impresionat, a surprins, a uluit;
2. În secvenţa s-o ajut cratima indică rostirea în aceeaşi silabă a două cuvinte diferite: conjuncţia şi pronumele personal o. Prin folosirea cratimei:
- dispare vocala ă din ;
- dispare o silabă; în loc de 2 silabe - să o - , rămâne una singură: s-o.
3. Cântecul acesta mă unge pe inimă.
4. Perspectiva narativă este subiectivă, întrucât naratorul este şi personaj în acţiune şi narează la persoana I, din propriul unghi de vedere.
5. Câmpul semantic al familiei: soră, părinţii, mătuşă.
6. Motive literare: numele nobil, omul superior.
7. Imperfectul indicativului indică o acţiune petrecută în trecut şi aflată în plină desfăşurare, neterminată,  prin urmare are o capacitate mare de evocare. Pe de altă parte, imperfectul aduce o nuanţă de irealitate, specifică, de fapt, întregului roman al lui Mateiu Caragiale.
8. Textul aparţine genului epic, deoarece are acţiune, personaje şi narator. Personajul-narator cunoaşte o fată extraordinară, Ilinca Arnoteanu, dintr-o familie nobilă decăzută. O ajută la învăţat şi află concepţiile ei despre viaţă. Personaje sunt cei doi, deja amintiţi, şi Pantazi, care apare la începutul fragmentului. Naratorul relatează la persoana I, dintr-o perspectivă, evident, subiectivă. Un alt argument în favoarea caracterului epic al textului este predominanţa naraţiunii ca mod de expunere, în interiorul căreia se întâlnesc pasaje consistente cu descriere.

sâmbătă, 7 aprilie 2012

Bacalaureat 2012, proba orală - emiţătorul mesajului

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Am văzut în articolul anterior că unul dintre elementele situaţiei de comunicare este emiţătorul, prin urmare, una dintre întrebările de pe bilet l-ar putea viza pe acesta. 
Cine este emiţătorul mesajului în cazul nostru? Cred că e clar că emiţătorul este autorul textului. 
De cele mai multe ori, numele autorului este uşor de aflat dacă te uiţi sub text. Fie că este un text literar, fie că este un text nonliterar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, stiinţific, eseistic), numele autorului său apare sub text. Nu ai altceva de făcut decât să-l cauţi acolo.
Singurele situaţii în care identitatea autorului pune ceva probleme sunt cele ale textelor populare (din categoria celor literare) şi  juridic-administrative (din categoria celor nonliterare).
Dacă ai un text popular, trebuie să spui că autorul este:
  • un om simplu, din popor, fără ştiinţă de carte;
  • anonim (adică, numele său nu este cunoscut, pentru că el nu şi-a iscălit textul, deoarece nici nu l-a scris, ci l-a transmis pe cale orală);
  • colectiv (adică, practic, textul nu este creaţia unui singur autor, ci a tuturor celor care au fost implicaţi în procesul transmiterii lui: unii au mai adăugat ceva textului iniţial, alţii au mai omis câte ceva).
În cazul unui text juridic-administrativ (adică, un articol de lege, un regulament de funcţionare al vreunei instituţii etc.), trebuie să spui că nu există un autor anume, pentru că la elaborarea legilor sau a regulamentelor participă mai multe persoane, jurişti de meserie, iar numele lor nu sunt cunoscute publicului larg.
Trebuie să mai menţionez că în modelele de subiecte pentru proba orală publicate de minister în ultimii doi ani nu sunt cerinţe referitoare la emiţătorul textului. Într-unul din cele două modele din 2010 există însă o asemenea cerinţă.

Bacalaureat 2012, proba orală - situaţia de comunicare

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Prin urmare, prima cerinţă de pe biletul de la proba orală se referă la situaţia de comunicare.
Aici totul pleacă de la schema situaţiei de comunicare conceptualizată de lingvistul rus Roman Jakobson:
Cel care se adresează („transmiţătorul”) trimite un mesaj destinatarului („receptorul”). Pentru ca mesajul să-şi îndeplinească funcţiunea, el are nevoie de un context la care se referă (sau, într-o nomenclatură mai echivocă, de un „referent”), pe care destinatarul să-l poată pricepe şi care să fie sau verbal sau capabil de a fi verbalizat; de un cod întru totul, sau cel puţin parţial, comun atât expeditorului, cât şi „destinatarului” (sau, cu alte cuvinte, comun celui care codează şi celui care decodează); în fine, are nevoie de contact, conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi, care le dă posibilitatea să stabilească şi să menţină comunicarea.
Aşadar, elementele situaţiei de comunicare sunt:
  • emiţătorul ("transmiţătorul", cel care se adresează, cel care comunică o informaţie);
  • receptorul ("destinatarul", cel căruia îi este adresată informaţia);
  • mesajul (informaţia transmisă);
  • contextul ("referentul", situaţia din realitate la care se referă informaţia);
  • codul (ansamblul de semne care constituie suportul informaţiei);
  • canalul (conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi).
Voi continua într-un articol următor.

marți, 27 martie 2012

Bacalaureat 2012, proba orală - înţelegerea textului

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Am vorbit într-un articol anterior despre importanţa lecturii cu voce tare a textului de pe biletul de examen. De fapt, felul în care citeşti este, pentru profesor, primul indiciu dacă tu ai înţeles sau nu textul. Înţelegerea textului citit este prima competenţă evaluată în cadrul probei orale. Ea are două componente:
  • lectura textului (corectă, cursivă, conştientă şi expresivă) - despre care am vorbit deja;
  • formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la situaţia de comunicare din textul dat.
Ce întrebări vi s-ar putea pune? Iată câteva exemple:
  • Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
  • Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.
  • Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Acestea sunt doar câteva exemple. Voi intra în amănunte în următoarele articole.

sâmbătă, 24 martie 2012

Bacalaureat 2012, proba orală - lectura cu voce tare a textului

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Prima cerinţă de pe biletul de la proba de evaluare a competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română, plasată între paranteze pătrate pe bilet, este lectura textului:
[Citeşte textul cu voce tare.]
Această cerinţă trebuie tratată cu seriozitate, fiindcă modul în care citeşti este un aspect punctat conform grilei descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română. Nivelurile de competenţă sunt următoarele:
  • utilizator mediu - citeşte corect şi cursiv;
  • utilizator avansat - citeşte corect, cursiv şi conştient;
  • utilizator experimentat - citeşte corect, cursiv, conştient şi expresiv.
Prin urmare, pentru a fi considerat utilizator experimentat, trebuie să citeşti textul corect (adică, să pronunţi corect cuvintele), cursiv (adică, să nu te opreşti, să nu te bâlbâi, să nu revii asupra cuvintelor etc.), conştient şi expresiv (adică, oprindu-te la virgulă, la punct, având intonaţie adecvată celorlalte semne de punctuaţie şi demonstrând că ai înţeles textul).
Pentru a fi considerat un astfel de utilizator, îţi recomand să faci exerciţii de lectură cu voce tare acasă, în faţa oglinzii sau să te înregistrezi pentru a te putea ulterior autoevalua.

Bacalaureat 2012 - precizări pentru proba orală

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Înainte de a trece la explicaţii privind proba orală din cadrul bacalaureatului 2012 trebuie să prezint şi al treilea document oficial postat de minister pe site-ul său.

Evaluarea la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ în cadrul examenului de bacalaureat – 2012

Proba A

Introducere
În conformitate cu prevederile Art. 2 din OMECTS nr. 5218/29.08.2011, examenul de bacalaureat – 2012 se desfăşoară pe baza prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011.
Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin OMECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2011, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5218/29.08.2011.
Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română reprezintă cadrul de evaluare a competenţelor de receptare şi de producere a mesajului - în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu programa scolară – în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ), cu valorificarea achiziţiilor dobândite la această disciplină. Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română are ca finalitate evaluarea competenţei de comunicare/ exprimare orală într-o situaţie de comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei
Subiectul de examen conţine un text suport, care poate fi:
• literar;
• nonliterar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, stiinţific, eseistic).
Textul utilizat ca suport are următoarele caracteristici:
• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de text;
• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viaţa de zi cu zi;
• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 175-250 de cuvinte;
• se înscrie în reperele precizate de programa de examen;
• este „la prima vedere”, nestudiat la clasă.
Textul suport este însoţit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire atât la situaţia de comunicare, cât si la tema/mesajul textului suport.

Competenţe de evaluat
În cadrul probei A, se evaluează următoarele competenţe:
- înţelegerea textului;
- exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere;
- organizarea discursului;
- adaptarea la situaţia de comunicare;
- utilizarea limbii literare.
Nivelurile de competenţă sunt descrise în grilă prin descriptori calitativi, organizaţi în mod progresiv, care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competenţelor lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei
Instrumentul normativ al evaluării competenţelor lingvistice de comunicare orală este Grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română, anexă a prezentului document.

Bacalaureat 2012 - grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Răspunsul vostru la proba orală a examenului de bacalaureat se evaluează după următoarea grilă.

În articolele următoare voi explica pe rând fiecare descriptor.

vineri, 23 martie 2012

Bacalaureat 2012 - evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Se apropie evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română din cadrul examenului de bacalaureat 2012. Proba are loc în perioada 11.06.2012 - 13.06.2012. Să vedem în ce constă această probă. Ministerul a publicat pe site-ul său un model de subiect.

Examenul de bacalaureat 2012
Proba A
Model
Când m-am prezentat la poarta căminului studenţesc de pe strada Cheiului să-mi iau camera în primire, ca proaspăt student al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, purtam încă armă, războiul nu se terminase, […] şi mai şchiopătam încă.
În ghereta de la poarta căminului studenţesc, n-am găsit pe nimeni. Uşa era deschisă, am intrat şi am aşteptat. Am ieşit apoi şi m-am plimbat prin curtea îngustă cu pietriş roşcat şi fără copaci. [...] M-am întors în ghereta portarului, [...] şi am început să citesc cele câteva anunţuri din avizier, printre care se afla şi lista cu numărul camerelor şi cu studenţii repartizaţi în ele. Numele meu nu era trecut pe listă. Mi-am adus aminte, văzându-mă lipsă, că de câteva ori în ultimii ani numele meu n-a mai fost, nimeni nu ştia dacă mai pot fi cu adevărat, şi ori de câte ori m-am ivit din nou am avut sentimentul că trebuie să iau un loc pe care mi-l pierdusem şi că unora le stârnesc mirare prin firescul cu care îmi umplu iarăşi un pahar cu apă […]. Tragicul acesta simplu al întoarcerii la existenţă l-am simţit de atâtea ori, şi tinereţea mea, care a trecut prin atâtea vieţi întrerupte, fusese în stare să caute şi nota de umor din acest tragic care nu reuşise să mă umilească.
(Stefan Bănulescu, Gaudeamus)

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.
2. Care este opinia ta despre efortul tinerilor de a-şi găsi locul potrivit în viaţa socială?
Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

În articolul următor voi prezenta baremul de evaluare (grila descriptorilor competenţei de comunicare în limba română).