Identificarea cuvintelor derivate într-un text

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Jocuri lingvistice şi literare # Rebus on-line

---

Semivocalele limbii române

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

 Transcriere de pe Yahoo!Messenger

first.cop90: Buna ziua, dnul profesor ! As avea o intrebare : cand devin semivocale vocalele e,i,o,u ?
first.cop90: Va rog sa-mi raspundeti !
first.cop90: Sunteti ?
first.cop90: Imi puteti spune ?
meditatii_la_romana: Bună seara!
meditatii_la_romana: Vocalele nu devin semivocale.
meditatii_la_romana: Sunt tipuri diferite de sunete.
meditatii_la_romana: Există vocalele: a,ă,î,e,i,o,u.
meditatii_la_romana: Sunt sunete care se pot rosti singure.
meditatii_la_romana: Există semivocalele e,i,o,u.
meditatii_la_romana: Sunt sunete care seamănă şi cu vocalele şi cu consoanele.
meditatii_la_romana: Seamănă cu vocalele pentru că sunt un fel de jumătăţi de vocală.
meditatii_la_romana: Seamănă cu consoanele pentru că nu se pot rosti singure, ci numai împreună cu o vocală.
meditatii_la_romana: O semivocală şi o vocală formează un diftong.
meditatii_la_romana: Două semivocale şi o vocală formează un triftong.
meditatii_la_romana: De exemplu:
meditatii_la_romana: - sunetul care se aude în diftongul "oa" înaintea vocalei "a" este o semivocală;
meditatii_la_romana: - sunetul care se aude în diftongul "ea" înaintea vocalei "a" este o semivocală;
meditatii_la_romana: - sunetul care se aude în diftongul "oi" după vocala "o" este o semivocală;
meditatii_la_romana: - sunetul care se aude în diftongul "ou" după vocala "o" este o semivocală.
meditatii_la_romana: Acestea sunt semivocalele limbii române.
meditatii_la_romana: Eu am dat doar nişte exemple de grupuri de sunete în care apar semivocalele.
meditatii_la_romana: Mai sunt şi altele.

Familia lexicală - clasa a V-a

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Jocuri lingvistice şi literare # Rebus on-line

---

Forma cuvântului

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Bacalaureat 2012 - subiecte rezolvate, limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

 Citeşte următorul text:

Mergând într-o zi acolo cu Pantazi, către amiazi, dădeam de o tânără, nouă necunoscută (...). La intrarea noastră, ridicând capul, roși până în albul ochilor. Văzui atunci pe Pantazi, palid ca un mort, ducându-și mâna la inimă: "Doamne, îl auzii, șoptind, cum îi seamănă!"

Făceam astfel cunoștința "duduii" Ilinca Arnoteanu. Știam că mai era o fată, cea mai mică, pe care o luase din leagăn să o crească o soră a maioresei, de la Piatra-Neamț, văduvă cu dare de mână și fără copii. Cei șaisprezece ani ai Ilincăi se depănaseră alintați în pacea acelui romantic ținut cu zări tainice ce trebuise să le fi amintit bunilor cavaleri de la cari i se trage numirea, dulcea lor Suabie. Porecla de "nemțoaică" ce Mima îi dase acestei surori "noi" i se potrivea nu numai din pricina locului de unde venea, dar și a înfățișării. Blajinul soare moldovenesc îi cruțase poleiala stinsă a cosițelor și albeața sidefie a pielei, aproape nefirești amândouă(...). Părinții erau cum nu se putea mai mândri de dânsa(...);  Ilinca fusese întotdeauna premianta întâia și se pregătea să treacă două clase într-un an (...).

Primisem s-o ajut să-și revadă câteva "materii" la cari se credea mai slabă. Între timp, mai vorbind și de una-alta, m-a uimit cât de cuminte cap avea, ce sănătos judeca și limpede. Spunându-i odată ce rar e să găsești pe cineva care să învețe ca dânsa numai de plăcere, îmi observă că ea învăța cu plăcere, dar de nevoie, ca să aibă o meserie. Cum, dar nu avea să fie bogată? se știa doar că era singura moștenitoare a mătușii sale (...). Chiar așa, dar averea, pe lângă că se poate pierde, nu e o piedică la o meserie; dimpotrivă. - Cu numele ei? - De ce nu? a lucra nu e o rușine; munca înnobilează. Tocmai, cu numele ei (...) avea să fie mai prețuită și mai respectată; respectată: lucrul la care ținea mai mult ca la orice. Numele ei, știa bine ce i se datora și ce-i datora: prestigiul lui, viu încă, i se revelase înainte de a-l cunoaște. (...) Da, marele nume de dregători, de cărturari și de ctitori, ea avea să-l poarte cu demnitate; destul se întrecuseră să-l păteze surorile ei.

                            (Mateiu I. Caragiale - Craii de Curtea-Veche)

1. pacea - tihna, liniştea; a uimit -  a impresionat, a surprins, a uluit;

2. În secvenţa s-o ajut cratima indică rostirea în aceeaşi silabă a două cuvinte diferite: conjuncţia să şi pronumele personal o. Prin folosirea cratimei:

- dispare vocala ă din să;

- dispare o silabă; în loc de 2 silabe - să o - , rămâne una singură: s-o.

3. Cântecul acesta mă unge pe inimă.

4. Perspectiva narativă este subiectivă, întrucât naratorul este şi personaj în acţiune şi narează la persoana I, din propriul unghi de vedere.

5. Câmpul semantic al familiei: soră, părinţii, mătuşă.

6. Motive literare: numele nobil, omul superior.

7. Imperfectul indicativului indică o acţiune petrecută în trecut şi aflată în plină desfăşurare, neterminată,  prin urmare are o capacitate mare de evocare. Pe de altă parte, imperfectul aduce o nuanţă de irealitate, specifică, de fapt, întregului roman al lui Mateiu Caragiale.

8. Textul aparţine genului epic, deoarece are acţiune, personaje şi narator. Personajul-narator cunoaşte o fată extraordinară, Ilinca Arnoteanu, dintr-o familie nobilă decăzută. O ajută la învăţat şi află concepţiile ei despre viaţă. Personaje sunt cei doi, deja amintiţi, şi Pantazi, care apare la începutul fragmentului. Naratorul relatează la persoana I, dintr-o perspectivă, evident, subiectivă. Un alt argument în favoarea caracterului epic al textului este predominanţa naraţiunii ca mod de expunere, în interiorul căreia se întâlnesc pasaje consistente cu descriere.